Rata de creştere din România este de aşteptat să fie în jur de 2-3 procente în acest an - departe de anii de boom economic de 6,5% între 2003 şi 2008, dar acceptabilă având în vedere circumstanţele - în timp ce şomajul a scăzut, iar inflaţia a atins un nivel scăzut record în ianuarie, de 2,7%.
Cu toate acestea, noul guvern al lui Mihai-Răzvan Ungureanu, care a fost aprobat de Parlament la 9 februarie, ştie că are nevoie de ajutorul băncilor pentru a împiedica economia să recadă în recesiunea din care de abia a ieşit în 2011.
De aici comentariile guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, după publicarea raportului trimestrial asupra inflaţiei la 7 februarie, care a cerut băncilor să oprească creşterea ratelor dobânzilor la economii, cu scopul de a creşte lichiditatea acestora, în contextul în care acest lucru afectează consumul.
Potrivit declaraţiilor lui Isărescu la o conferinţă de presă, perspectiva ca consumul să acţioneze ca un motor de creştere depinde de atitudinea românilor şi a băncilor, care sunt în competiţie pentru a câştiga clienţi, ceea ce poate fi o sabie cu două tăişuri.
Această abordare de către bănci este un rezultat direct al anilor dificili înduraţi după ce primul val al crizei financiare a dus la un sfârşit brusc al boom-ului bancar, care a asistat la o creştere a creditului la aproximativ 60% pe an la începutul lui 2008.
Problema a fost că o mare parte din împrumut s-a concentrat în sectoare neproductive, în special imobiliare, umflate de speculaţii. Atunci când a venit criza, băncile din Romania au fost grav afectate, în primul rând prin expunerea la criza internă şi spargerea bulei imobiliare, iar apoi prin retragerea de către băncile străine de lichidităţi în cadrul operaţiunilor lor din România, pentru a-şi consolida afacerile din ţara lor. Instituţiile cu capital străin reprezintă aproximativ 85% din activele bancare româneşti (suma exactă a fluctuat uşor în timpul crizei), iar marasmul economic al ţării a preocupat creditori europeni majori, printre care Erste Bank Group şi Volksbank (ambele din Austria), Societe Generale din Franţa, Unicredit Group din Italia, OTP Group din Ungaria şi Banca Naţională a Greciei.
A fost o recesiune dură. Creşterea activelor a stagnat în 2009 şi 2010, în timp ce creditele neperformante au crescut de la 6,46% în septembrie 2009 la 14,18% în aceeaşi lună a anului trecut. Dar o serie de măsuri defensive luate de către bănci, îmbinate cu redresarea economiei româneşti anul trecut, pare să fi pus sectorul bancar într-o situaţie mai calmă, pentru moment.
Spre sfârşitul anului trecut, rata creditelor neperformante a început să scadă pentru prima dată în ultimii ani, la 14,1% în decembrie. Este fără îndoială un nivel ridicat după cele mai multe standarde - media UE a fost sub 5% în 2011, potrivit unui raport al Ernst & Young - iar scăderea a fost una mică.
Vlad Muscalu, economist la ING România, spune că scăderea ratei este un simptom de redresare şi se aşteaptă ca declinul să continue. Rata de adecvare a capitalului este în medie un respectabil 14,5%, ceea ce sugerează faptul că băncile sunt în poziţia de a absorbi şocuri suplimentare, dacă nu chiar o criză în plină floare.
Astfel, bancherii sunt optimişti cu prudenţă cu privire la perspective, având unele rezerve: 2012 va fi un an lent, există riscuri în sensul decelerării iar abordarea băncilor va fi mai precaută decât înainte.
"Perspectiva de creştere foarte modestă este de natură să aducă piaţa bancară sub presiune în 2012, atât în termeni de cerere de noi credite cât şi de potenţial de economisire al economiei, care este deja unul dintre cele mai scăzute din regiune", a declarat pentru FT Lucian Anghel, economist-şef la Banca Comercială Română (BCR), deţinută de Erste, cea mai mare bancă din România. "De la debutul crizei, toţi jucătorii s-au focalizat strategic pe o afacere prudentă şi o bază de finanţare mai diversificată, cu scopul de a creşte independenţa de băncile-mamă", a precizat el.
Băncile sunt vulnerabile la efectele crizei zonei euro asupra economiilor din regiune. Aproximativ 55% din exporturile României merg spre zona euro, potrivit lui Anghel, iar scăderea de 35% în investiţiile străine directe (ISD) de anul trecut poate fi atribuită în parte problemelor monedei unice, precum şi aversiunii investitorilor faţă de situaţia volatilă din România. O nouă agravare în Vest va avea repercusiuni asupra băncilor din România.
Stiri recente
